curcubeu
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /kur.ku'bew/
Substantiv
| Declinarea substantivului curcubeu |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | curcubeu | curcubeie |
| Articulat | curcubeul | curcubeiele |
| Dativ-Genitiv | curcubeului | curcubeielor |
| Vocativ | curcubeule | curcubeielor |
- arc colorat care apare în aer în urma refracției, reflexiei și dispersiei luminii în picăturile de apă care se află în atmosferă.
- fascicul de raze luminoase care apar uneori noaptea pe bolta cerească.
- (Lychnis coronaria) plantă erbacee, cu frunzele și cu tulpina păroase, cu flori mari, roșii-purpurii și cu fructele sub formă de capsule.
Sinonime
- 1: (astron.) (reg.) cearcăn, brâul-cerului, brâul-Cosânzenei, brâul-lui-Dumnezeu, brâul-Maicii-Domnului, brâul-popii, curuna-cerului.
- 3: (bot.) (reg.) flocoșele (pl.), flocoșică, barba-împăratului, floarea-cununii
Traduceri
arc colorat
plantă; floare
|
|