curmeziș

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Probabil din a curma + sufixul -iș, sub influența sinonimului pieziș.

Pronunție

  • AFI: /kur.me'ziʃ/


Adverb

  1. de-a latul, transversal; pieziș.

Locuțiuni

  • (loc.prep.) în (sau de-a) curmezișul = în lat, în diagonală.

Expresii

  • În lungiș și în curmeziș sau și în cruciș și în curmeziș = în lung și (în) lat, peste tot, pretutindeni
  • A se pune în cruciș și în curmeziș (sau în curmeziș, de-a curmezișul) = a încerca prin orice mijloace să zădărnicească ceva, a împiedica pe cineva în acțiunile sale; a se opune


Traduceri

Anagrame

Referințe