cursoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină cursoria.

Pronunție

  • AFI: /kur'so̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cursoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cursoare cursori
Articulat cursoarea cursorile
Genitiv-Dativ cursorii cursorilor
Vocativ cursoare cursorilor
  1. (înv.) curent, flux; forță.


Traduceri

Referințe