cutremura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină *contrĕmŭlāre (Pușcariu 475; DAR). Este de asemenea posibilfie vorba de o derivare internă de la tremura, cu cu- expresiv.

Pronunție

  • AFI: /ku.tre.mu'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) cutremura
Infinitiv a (se) cutremura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) cutremur
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) cutremure
Participiu cutremurat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre pământ) a se zgudui din cauza unui cutremur.
    Seismul cutremură casa din temelii.
  2. (v.refl. și tranz.) a (se) clătina, a (se) scutura.
    Se cutremură pereții când trec mașinile.
  3. (v.refl. și tranz.) (fig.) a (se) înfiora, a tresări sau a facetresară; p. ext. a (se) îngrozi, a (se) înspăimânta.
    Calul se cutremură din tot corpul.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe