dărăpănătură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a dărăpăna + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /də.rə.pə.nə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dărăpănătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dărăpănătură dărăpănături
Articulat dărăpănătura dărăpănăturile
Genitiv-Dativ dărăpănăturii dărăpănăturilor
Vocativ dărăpănătură dărăpănăturilor
  1. construcție dărăpănată, în ruină.


Traduceri

Referințe