datora

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din dator.

Pronunție

  • AFI: /da.to'ra/


Verb


Conjugarea verbului
datora
Infinitiv a datora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
datorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să datoreze
Participiu datorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a avea de plătit cuiva o sumă de bani sau, (p.ext.), altceva; a fi dator cuiva ceva.
  2. (v.tranz.) a avea o datorie morală sau legală față de cineva, a-i fi îndatorat pentru ceva; a fi obligat la ceva față de cineva.
  3. (v.refl.) a avea drept cauză.


Traduceri

Anagrame

Referințe