daună

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină damnum.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
daună
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ daună daune
Articulat dauna daunele
Genitiv-Dativ daunei daunelor
Vocativ daună daunelor
  1. pagubă, vătămare, prejudiciu (material sau moral).
  2. despăgubire.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • (loc.prep.) în dauna (cuiva sau a ceva) = în paguba, în detrimentul (cuiva sau a ceva).


Traduceri

Anagrame

Referințe