deștept

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină de-excitus.

Pronunție

  • AFI: /deʃˈtept/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
deștept
Singular Plural
Masculin deștept deștepți
Feminin deșteaptă deștepte
Neutru deștept deștepte
  1. care nu doarme.
  2. trezit din letargie, dintr-o stare de amorțeală.
  3. (adesea substantivat) care înțelege cu ușurință și exact ceea ce citește, aude, vede; ager la minte, inteligent.
    Om deștept.
    O faptă deșteaptă.
  4. (fam.) șiret, viclean, șmecher.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe