debilitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză débilité < latină debilitas, debilitatis.

Pronunție

  • AFI: /de.bi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
debilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ debilitate debilități
Articulat debilitatea debilitățile
Dativ-Genitiv debilității debilităților
Vocativ debilitate debilităților
  1. faptul de fi debil; stare de slăbiciune a organismului, însoțită de scăderea rezistenței la eforturi și la boli, datorită subnutriției, unor boli cronice etc.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe