decădea

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din de- + cădea. Format de la cădea pe baza franceză déchoir sau a latină decadere. Confer italiană decadere.

Pronunție

  • AFI: /de.kə'de̯a/


Verb


Conjugarea verbului
decădea
Infinitiv a decădea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
decad
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să decadă
Participiu decăzut
Conjugare II
  1. (v.intranz.) a ajunge într-o stare mai rea, a fi în declin.
    Puterea persană a decăzut.
  2. a ajunge într-o stare morală degradantă, a se degrada moralicește.
    A decăzut din cauza băuturii.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

  • A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități


Traduceri

Referințe