deconecta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză déconnecter.

Pronunție

  • AFI: /de.ko.nek'ta/


Verb


Conjugarea verbului
deconecta
Infinitiv a deconecta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
deconectez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să deconecteze
Participiu deconectat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a suprima o conexiune a două conducte electrice.
  2. (v.tranz.) a desface o legătură dintre o mașină sau un aparat electric și un circuit sau o rețea electrică; a decupla.
  3. (v.refl.) (fig.) a se relaxa, a se destinde, a se calma.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe