decrepita
română
Etimologie
Din franceză décrépiter.
Pronunție
- AFI: /de.kre.pi'ta/
Verb
Conjugarea verbului (se) decrepita | |
Infinitiv | a (se) decrepita |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) decrepitez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) decrepiteze |
Participiu | decrepitat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a (se) produce o decrepitare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online