decupa

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză découper.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
decupa
Infinitiv a decupa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
decupez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să decupeze
Participiu decupat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a tăia bucăți dintr-o hârtie, dintr-o stofă etc. urmând linia unui desen sau conturul unui model; a tăia o parte dintr-un întreg.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe