defecator
română
Etimologie
Din franceză défécateur.
Pronunție
- AFI: /de.fe.ka'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului defecator | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | defecator | defecatoare |
| Articulat | defecatorul | defecatoarele |
| Genitiv-Dativ | defecatorului | defecatoarelor |
| Vocativ | defecatorule | defecatoarelor |
- aparat pentru limpezirea lichidelor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online