delătura

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din de + latură.

Pronunție

  • AFI: /de.lə.tu'ra/


Verb


Conjugarea verbului
delătura
Infinitiv a delătura
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
delătur
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să delăture
Participiu delăturat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (reg.) a înlătura.


Traduceri

Anagrame

Referințe