depărta

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din departe.

Pronunție

  • AFI: /de.pər'ta/


Verb


Conjugarea verbului
depărta
Infinitiv a depărta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
depărtez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să depărteze
Participiu depărtat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a mări distanța față de locul unde se află cineva sau ceva, a se retrage din preajma cuiva sau a ceva, a se așeza sau a pleca (mai) departe.
  2. (v.refl.) (fig.) a se înstrăina de cineva sau de ceva.
  3. (v.tranz.) a duce, a muta ceva mai departe, a distanța de ceva; a trimite sau a ține pe cineva departe.
  4. (v.tranz.) (fig.) a înlătura pe cineva de undeva, a izgoni, a alunga.
  5. (v.refl.) a se abate, a devia (de la subiect).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe