desant
română
Etimologie
Din franceză descente, engleză descent.
Pronunție
- AFI: /deˈsant/
Substantiv
| Declinarea substantivului desant | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | desant | desanturi |
| Articulat | desantul | desanturile |
| Genitiv-Dativ | desantului | desanturilor |
| Vocativ | desantule | desanturilor |
- trupe parașutate sau debarcate în spatele frontului inamic în vederea îndeplinirii unor misiuni de luptă.
- trupe de infanterie transportate, în timpul luptei, pe tancuri.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online