desconsiderare

română

Etimologie

Din verbul a desconsidera.

Pronunție

•  Audio^{?, fișier}

Substantiv

Declinarea substantivului desconsiderare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	desconsiderare	desconsiderări
Articulat	desconsiderarea	desconsiderările
Dativ-Genitiv	desconsiderării	desconsiderărilor
Vocativ	'	'

1. faptul de a desconsidera; lipsă de considerație, de stimă față de cineva.

Sinonime

• discreditare, disprețuire, dispreț

Antonime

• considerare

Cuvinte derivate

• desconsidera
• desconsiderat

Traduceri

lipsă de considerație, de stimă

engleză: disregard (English), depreciation (English) finlandeză: välinpitämättömyys (suomi), piittaamattomuus (suomi) franceză: déconsidération (français) f.

maghiară: semmibevevés (magyar), nemtörődömség (magyar) neerlandeză: veronachtzaming (Nederlands) suedeză: ringaktning (svenska) c.

Referințe

• DEX online