desfunda

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din des- + a (în)funda.

Pronunție

  • AFI: /des.fun'da/


Verb


Conjugarea verbului
desfunda
Infinitiv a desfunda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
desfund
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să desfunde
Participiu desfundat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a deschide un butoi scoțându-i fundul sau dându-i cep; (p.ext.) a deschide o sticlă astupată, scoțându-i dopul; a destupa.
  2. (v.refl.) (rar; despre torente de apă) a se revărsa.
  3. (v.tranz.) a curăța sau a goli un canal; o conductă, un șanț înfundat etc.
  4. (v.tranz.) a face ca un drum, un terendevină impracticabile din cauza ploii, a apei revărsate, a noroiului etc.
  5. (v.tranz.) a ara adânc, a desțeleni un teren, de obicei pentru pregătirea unei plantații viticole sau pomicole.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe