desperare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din verbul a despera.

Pronunție

  • AFI: /des.pe'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
desperare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desperare desperări
Articulat desperarea desperările
Genitiv-Dativ desperării desperărilor
Vocativ ' '
  1. stare de apăsare sufletească cauzată de pierderea speranței

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii

  • A duce (sau a împinge pe cineva) la desperare = a face (pe cineva) să-și piardă nădejdea; a exaspera


Traduceri

Referințe