desprindere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a desprinde.

Pronunție

  • AFI: /des'prin.de.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
desprindere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desprindere desprinderi
Articulat desprinderea desprinderile
Genitiv-Dativ desprinderii desprinderilor
Vocativ desprindere desprinderilor
  1. acțiunea de a (se) desprinde și rezultatul ei; desfacere, dezlipire, detașare.


Traduceri

Referințe