devota
română
Etimologie
Din latină devotare, franceză dévouer.
Pronunție
- AFI: /de.vo'ta/
Verb
| Conjugarea verbului (se) devota | |
| Infinitiv | a (se) devota |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) devotez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) devoteze |
| Participiu | devotat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) a se pune fără rezerve în serviciul cuiva sau a ceva; a se dedica, a se consacra în întregime.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online