dezmembra

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză démembrer.

Pronunție

  • AFI: /dez.mem'bra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) dezmembra
Infinitiv a (se) dezmembra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dezmembrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) dezmembreze
Participiu dezmembrat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) descompune, a (se) împărți, a (se) desface în mai multe părți; (p.ext.) a (se) desființa în urma unei împărțiri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe