dezrădăcinare
română
Etimologie
Din a dezrădăcina.
Pronunție
- AFI: /dez.rə.də.ʧi'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului dezrădăcinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | dezrădăcinare | dezrădăcinări |
| Articulat | dezrădăcinarea | dezrădăcinările |
| Genitiv-Dativ | dezrădăcinării | dezrădăcinărilor |
| Vocativ | dezrădăcinare | dezrădăcinărilor |
- acțiunea de a dezrădăcina.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online