dezvăța
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /dez.və'ʦa/
Verb
| Conjugarea verbului (se) dezvăța | |
| Infinitiv | a (se) dezvăța |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) dezvăț |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) dezvețe |
| Participiu | dezvățat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde o deprindere, un obicei, un viciu; a (se) dezobișnui; a (se) dezbăra.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online