dezvinui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din dez- + a (se) (în)vinui.

Pronunție

  • AFI: /dez.vi.nu'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) dezvinui
Infinitiv a (se) dezvinui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dezvinuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) dezvinuiască
Participiu dezvinuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (rar) a (se) dezvinovăți.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe