diófa

De la Wikționar, dicționarul liber

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din dió („nucă”) +‎ fa („arbore”).

Pronunție

  • AFI: /'dijoːfɒ/


Substantiv

diófa, pl. diófák

  1. (bot.) nuc

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe