diamagnetism
română
Etimologie
Din franceză diamagnétisme.
Pronunție
- AFI: /di.a.mag.ne'tism/
Substantiv
| Declinarea substantivului diamagnetism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | diamagnetism | invariabil |
| Articulat | diamagnetismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | diamagnetismului | invariabil |
| Vocativ | diamagnetismule | invariabil |
- (fiz.) proprietatea unui corp de a avea o magnetizare de sens contrar intensității câmpului magnetic care i se aplică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online