direcționare
română
Etimologie
Din a direcționa.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului direcționare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | direcționare | direcționări |
Articulat | direcționarea | direcționările |
Genitiv-Dativ | direcționării | direcționărilor |
Vocativ | direcționare | direcționărilor |
- acțiunea de a direcționa.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online