direct

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză direct < latină directus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
direct
Singular Plural
Masculin direct direcți
Feminin directă directe
Neutru direct directe
  1. care duce la țintă, de-a dreptul, fără ocol; drept.
  2. care se face, are loc fără intermediar sau fără ascunzișuri.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • În linie directă = din tată în fiu, în linie dreaptă de rudenie


Traduceri