disappointment

engleză

(English)

Etimologie

Din verbul disappoint + sufixul -ment.

Pronunție

• AFI: /ˌdɪsəˈpɔɪntmənt/

Substantiv

disappointment, pl. disappointments

1. dezamăgire

   I couldn't hide my disappointment when they gave me my present.

2. deziluzie, decepție

Sinonime

• letdown

Antonime

• content

Cuvinte derivate

• disappoint

Referințe

• Dictionary.com
• Merriam-Webster