djinn

română

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /ʤin/

Substantiv

Declinarea substantivului djinn
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	djinn	djinni
Articulat	djinnul	djinnii
Dativ-Genitiv	djinnului	djinnilor
Vocativ	djinnule	djinnilor

1. spirit din mitologia musulmanilor, cărora li se atribuiau puteri magice.

   Din lampă ieși un djinn

Sinonime

• duh, duhul lămpii geniu, gnom, ѕpirit

Omofone

• gin

Traduceri

spirit mitologic

engleză: djinn (English), genie (English)

maghiară: dzsinn (Magyar)