dog

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Un dog englezesc

Cuprins

română

Etimologie

Din fr. dogue, engl. dog.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dog
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dog dogi
Articulat dogul dogii
Dativ-Genitiv dogului dogilor
Vocativ dogule dogilor
  1. rasă de câini de talie mare, cu botul turtit, urechile aplecate, având blana cu părul scurt.
  2. câine din această rasă.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe





engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie dogge < engleza veche docga.

Pronunție


Substantiv

dog, pl. dogs

  1. câine
  2. cățel
  3. (fam.) bărbat, om
  4. nenorocit, amărât
  5. parghie de fier

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Expresii



Verb


Conjugarea verbului
to dog
Infinitiv to dog
Prezent simplu
pers. 3 sg.
dogs
Trecut simplu dogged
Participiu trecut dogged
Participiu prezent dogging
  1. a vâna, a urmări

Referințe





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dog
m. Singular Plural
Substantiv dog ...
Diminutiv ... ...
  1. dog, o rasă de câine mare cu păr scurt și cap lat.
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi