dreptar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din drept + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /drep'tar/


Substantiv


Declinarea substantivului
dreptar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dreptar dreptare
Articulat dreptarul dreptarele
Genitiv-Dativ dreptarului dreptarelor
Vocativ dreptarule dreptarelor
  1. riglă, echer sau orice alt instrument folosit (în construcții, în dulgherie etc.) pentru verificarea suprafețelor plane ori pentru trasarea drumurilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe