ducere

română

Etimologie

Din a duce.

Pronunție

• AFI: /du'ʧe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ducere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ducere	duceri
Articulat	ducerea	ducerile
Genitiv-Dativ	ducerii	ducerilor
Vocativ	ducere	ducerilor

1. faptul de a (se) duce; plecare; mers.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reduce
• reeduc

Referințe

• DEX '98 via DEX online