dungă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din slavă (veche) donga.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
dungă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dungă dungi
Articulat dunga dungile
Dativ-Genitiv dungii dungilor
Vocativ dungă dungilor
  1. linie vizibilă pe un fond de altă culoare.
  2. fâșie, dâră.
  3. cută, încrețitură, zbârcitură a pielii (de pe obraz).
  4. muchie a unui lemn cioplit.
  5. margine a unor obiecte sau a unor construcții.
  6. (spec.) marginea neascuțită a unor instrumente tăioase.
  7. parte laterală a unui lucru; latură, coastă.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adv.) În dungă = dintr-o parte, într-o parte.

Expresii

  • (fam.) A fi într-o dungă = a fi nebun, țicnit
  • A trage clopotul într-o dungă = a trage clopotul izbind limba de o singură parte a lui (pentru a vesti un deces, o alarmă etc.)


Traduceri

Referințe