durăit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a durăi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
durăit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ durăit durăite
Articulat durăitul durăitele
Genitiv-Dativ durăitului durăitelor
Vocativ durăitule durăitelor
  1. faptul de a durăi; zgomot produs de un obiect care durăie; huruitură, duruitură.


Traduceri

Anagrame

Referințe