duraluminiu

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din dur + aluminiu (după franceză duralumin).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
duraluminiu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ duraluminiu invariabil
Articulat duraluminiul invariabil
Genitiv-Dativ duraluminiului invariabil
Vocativ duraluminiule invariabil
  1. aliaj al aluminiului cu cupru și cu mici cantități de magneziu, mangan și siliciu, ușor și rezistent, folosit în special la construcția avioanelor.


Traduceri

Referințe