dus

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a duce.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dus
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dus duse
Articulat dusul dusele
Dativ-Genitiv dusului duselor
Vocativ dusule duselor
  1. (rar) faptul de a (se) duce; plecare.


Traduceri

Etimologie

Din a duce.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
dus
Singular Plural
Masculin dus duși
Feminin dusă duse
Neutru dus duse
  1. plecat (fără a se mai întoarce); (p.ext.) mort.
  2. (despre unități de timp și despre acțiuni) trecut, dispărut (pentru totdeauna).
  3. (despre ochi) care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.).
  4. (fig.) desprins de realitate; absent, îngândurat.

Locuțiuni

Expresii

  • A dormi dus = a dormi foarte adânc


Traduceri

Referințe