eat

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie eten < engleza veche etan. Cf. germ. essen, gt. itan, lat. edere.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
to eat
Infinitiv to eat
Prezent simplu
pers. 3 sg.
eats
Trecut simplu ate
Participiu trecut eaten
Participiu prezent eating
  1. a mânca
    I ate an apple.
  2. a se îngrijora, a se necăji
    It has eaten me for some years now.
  3. a roade, a distruge
  4. a ospăta
    Are we eating out this evening?

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Vezi și

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi