ebraică

română

Etimologie

Din fr. hébraïque < lat. hebraicus < ebraic. ivrit - עברית

Pronunție

• AFI: /e'bra.i.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului ebraică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ebraică	invariabil
Articulat	ebraica	invariabil
Dativ-Genitiv	ebraicei	invariabil
Vocativ	'	'

1. (defectiv de plural) limbă semitică vorbită de vechii evrei, azi limba oficială în Israel.

Cuvinte derivate

• ebraic

Cuvinte apropiate

• evreu
• idiș
• Israel

Traduceri

limbă semitică vorbită de vechii evrei si limba oficiala in Israel

arabă: العِبْرِيَّة (العربية) (al-ʕibríyyah) f. armeană: եբրաերեն (Հայերեն) (yebraeren) bosniacă: hebrejski (Bosanski), jevrejski (Bosanski), hibru (Bosanski), ivrit (Bosanski) m. catalană: hebreu (Català) m. cehă: hebrejština (Česky) f. chineză: 希伯来语 (中文) (Xībólái yǔ) daneză: hebraisk (Dansk) ebraică: עברית (עברית) (ivrit) engleză: Hebrew (English) esperanto: hebreo (Esperanto) estoniană: heebrea keel (Eesti) finlandeză: heprea (Suomi), heprean kieli (Suomi) franceză: hébreu (Français) m. germană: Hebräisch (Deutsch) n. greacă: εβραϊκά (Ελληνικά) (evraiká) n.pl. hindi: इब्रानी (हिन्दी) (ibrānī) idiș: העברעיש (ייִדיש), לשון־קודש (ייִדיש) indoneziană: ibrani (Bahasa Indonesia)

interlingua: hebreo (Interlingua) islandeză: Hebreska (Íslenska) italiană: ebraico (Italiano) m. japoneză: ヘブライ語 (日本語) (Heburai-go) norvegiană: hebraisk (‪Norsk (bokmål)‬) neerlandeză: Hebreeuws (Nederlands) n. occitană: ebrèu (Occitan) m. persană: عبری (فارسی) (ebri), عبرانی (فارسی) (ebrani) poloneză: hebrajski (Polski) m., hebrajska (Polski) f., hebrajskie (Polski) n. portugheză: hebraico (Português) m., hebreu (Português) m. rusă: иврит (Русский) (ivrít) m. sârbă: хебрејски (Српски / Srpski) (hebrejski), јеврејски (Српски / Srpski) (jevrejski), хибру (Српски / Srpski) (hibru), иврит (Српски / Srpski) (ivrit) m. scoțiană: Eabhra (Scots) f. slovacă: hebrejčina (Slovenčina) f. spaniolă: hebreo (Español) m. suedeză: hebreiska (Svenska) c. turcă: İbranice (Türkçe)

---

Etimologie

Derivat regresiv din ebraic.

Adjectiv

1. forma de feminin singular pentru ebraic.