efendi
română
Etimologie
Din turcă efendi.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului efendi | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | efendi | invariabil |
| Articulat | efendiul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | efendiului | invariabil |
| Vocativ | efendiule | invariabil |
- (înv.) titlu de politețe pus în Turcia, după un nume propriu, învățaților, funcționarilor; persoană care avea acest titlu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online