elev

română

Etimologie

Din franceză élève < verbul élever.

Pronunție

• AFI: /e'lev/

Substantiv

Declinarea substantivului elev/elevă
m./f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	elev/elevă	elevi/eleve
Articulat	elevul/eleva	elevii/elevele
Genitiv-Dativ	elevului/elevei	elevilor/elevelor
Vocativ	elevule/elevo	elevilor/elevelor

1. persoană care învață într-o școală sau care este instruită de cineva.

   Profesorul și elevii săi.

2. persoană care urmează în concepții și în acțiuni pe maestrul său.

Sinonime

• 1: școlar, (înv.) scolastic, ucenic
• 2: discipol

Cuvinte derivate

• elevă

Cuvinte apropiate

• student, studentă

Traduceri

perosană care învață într-o școală

albaneză: nxënës (shqip) m. arabă: طالب (ʈāleb) (العربية) m. bulgară: ученик (български) cehă: žák (čeština) m. chineză: 学生 (xuéshēng) (中文) coreeană: 학생 (haksaeng) (한국어) croată: učenik (hrvatski) m., đak (hrvatski) m. daneză: elev (dansk) ebraică: תלמיד (talmid) (עברית) engleză: pupil (English), student (English) esperanto: lernanto (Esperanto) estoniană: koolipoiss (eesti), õpilane (eesti) faroeză: næmingur (føroyskt) m. finlandeză: oppilas (suomi) franceză: élève (français) m./f. germană: Schüler (Deutsch) m., Schülerin (Deutsch) f. greacă: μαθητής (mathitís) (Ελληνικά) m., μαθήτρια (mathítria) (Ελληνικά) f. indoneziană: murid (Bahasa Indonesia), siswa (Bahasa Indonesia) m., siswi (Bahasa Indonesia) f.

interlingua: alumno (interlingua) islandeză: nemandi (íslenska) m. italiană: allievo (italiano) m. japoneză: 児童 (じどう, jidō) (日本語), 生徒 (せいと, seito) (日本語), 学生 (がくせい, gakusei) (日本語), 弟子 (でし, deshi) (日本語) latină: discipulus (Latina) m., discipula (Latina) f. maghiară: tanuló (magyar), diák (magyar) norvegiană: elev (norsk) neerlandeză: leerling (Nederlands), scholier (Nederlands) poloneză: uczeń (polski) m. portugheză: pupilo (português) m., pupila (português) f. rusă: ученик (učeník) (русский) m., ученица (učeníca) (русский) f. sârbă: ученик (učenik) (српски / srpski) m., ученица (učenica) (српски / srpski) f. slovenă: učenec (slovenščina) m., učenka (slovenščina) f. spaniolă: alumno (español) m., alumna (español)f. suedeză: elev (svenska) c. swahili: mwanafunzi (Kiswahili) turcă: öğrenci (Türkçe), talebe (Türkçe)

Referințe

• DEX online

---

daneză

(dansk)

Etimologie

Din franceză élève.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elev

1. elev

---

norvegiană

(norsk)

Etimologie

Din franceză élève.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

elev

1. elev

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din franceză élève.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului elev
c	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	elev	eleven	elever	eleverna
Genitiv	elevs	elevens	elevers	elevernas

1. elev

Sinonime

• student

Cuvinte derivate

• elevråd
• elevmatsal
• elevdemokrati

Cuvinte compuse

• grundskoleelev
• gymnasieelev
• sjuksköterskeelev

Cuvinte apropiate

• elevera