embrion
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. embryon < gr. antică ἔμβρυον (embryon, "fetus").
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului embrion |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | embrion | embrioni |
| Articulat | embrionul | embrionii |
| Dativ-Genitiv | embrionului | embrionilor |
| Vocativ | ' | ' |
- nume dat oricărui organism din momentul fecundării ovulului până în momentul când toate organele sunt deplin formate și organismul este capabil de viață independentă.
- germen al unei plante, existent în sămânța din care planta va lua naștere prin germinație.
- Din embrionul se formează plantula.
- (fig.) început al unui lucru, al unei acțiuni etc.; prima fază a dezvoltării unui proces.
- Embrionul al unui fenomen.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
primul stadiu de dezvoltare a unui organism
|
|
germen al unei plante