erija
română
Etimologie
Din franceză ériger.
Pronunție
- AFI: /e.ri'ʒa/
Verb
| Conjugarea verbului (se) erija | |
| Infinitiv | a (se) erija |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) erijez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) erijeze |
| Participiu | erijat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) (urmat de determinări introduse prin prep. „în”) a-și atribui fără nici un drept o situație, un rol care conferă autoritate, a se da drept..., a voi să treacă drept...
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online