eschiva

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză esquiver.

Pronunție

  • AFI: /es.ki'va/


Verb


Conjugarea verbului
(se) eschiva
Infinitiv a (se) eschiva
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) eschivez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) eschiveze
Participiu eschivat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a se sustrage de la îndeplinirea unei obligații; a se da în lături, a se feri.
  2. (v.refl.) a se retrage pe furiș.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe