esențial

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză essentiel < latină essentialis.

Pronunție

  • AFI: /e.sen.ʦi'al/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
esențial
Singular Plural
Masculin esențial esențiali
Feminin esențială esențiale
Neutru esențial esențiale
  1. care constituie partea cea mai importantă a unei probleme sau a unui lucru; care ține de esență, privitor la esență; de prim ordin, fundamental, principal.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe