estetică
română
Etimologie
Din estetic.
Pronunție
- AFI: /es'te.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului estetică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | estetică | invariabil |
| Articulat | estetica | invariabil |
| Genitiv-Dativ | esteticii | invariabil |
| Vocativ | estetică | invariabil |
- știință care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la raporturile ei cu realitatea, la metoda creației artistice, la criteriile și genurile artei.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online