etică
română
Etimologie
Din etic.
Pronunție
- AFI: /'e.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului etică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | etică | etici |
| Articulat | etica | eticile |
| Genitiv-Dativ | eticii | eticilor |
| Vocativ | etică | eticilor |
- știință care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare; morală.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online