etichetă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză étiquette.

Pronunție

  • AFI: /e.ti'ke.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
etichetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ etichetă etichete
Articulat eticheta etichetele
Dativ-Genitiv etichetei etichetelor
Vocativ etichetă etichetelor
  1. bucată de hârtie, de carton etc. care se aplică sau se leagă de pachete, sticle etc. și pe care se indică conținutul, prețul, posesorul, destinația etc.
  2. (fig.) titlu, nume, calificativ sub care se prezintă sau figurează cineva sau ceva, ascunzând natura adevărată.
  3. (fig.) norme de comportare riguros stabilite la curțile monarhilor, în relațiile dintre diplomați etc.; (p.ext.) reguli convenționale de comportare (politicoasă), întrebuințate în relațiile dintre membrii unei clase, ai unei societăți etc.


Traduceri

Anagrame

Referințe